O privire detaliată în lumea claustrofobă și terifiantă a echipajelor submarinelor germane care vânează vapoare de sub apă. Curajos, realist și condimentat cu umor negru, acest film este unul dintre puținele care îi prezintă cu compasiune pe nemți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În timpul unei călătorii singure în Oceanul Indian, un marinar veteran se trezește și își găsește nava luând apă după o coliziune cu un container rătăcit. Cu echipamentele radio și de navigație dezactivate, el navighează fără să știe într-o furtună violentă și abia scapă cu viață. Cu puțin noroc, curenții oceanici îl pot purta pe o linie de transport maritim -- dar, cu proviziile care se scad și rechinii care se învârtesc, marinarul este forțat să-și înfrunte propria mortalitate.
Ramon a fost culcat de aproape treizeci de ani în grija familiei sale. Singura lui fereastră către lume este cea din camera lui, lângă marea în care a călătorit atât de mult și unde a suferit accidentul care i-a întrerupt tinerețea. De atunci, singura sa dorință este să-și încheie viața cu demnitate. Sosirea a două femei îi va schimba lumea: Julia, avocata care vrea să-și susțină lupta și Rosa, o vecină a orașului care va încerca să-l convingă că viața merită trăită. Personalitatea luminoasă a lui Ramón sfârșește prin a-i captiva pe amândoi, care vor trebui să se pună la îndoială ca niciodată înainte de principiile care le guvernează viața. Știe că numai persoana care îl iubește cu adevărat va fi cea care îl va ajuta să facă acea călătorie finală.
Crucișătorul Potemkin atinge un țel la care poate ajunge numai o operă de artă desăvârșită și care e inaccesibilă unei descrieri narative sau științifice. - Lion Feuchtwanger -1989