În Franța secolului al XIX-lea, fostul prizonier Jean Valjean, urmărit de mulți ani de polițistul nemilos Javert, este de acord să aibă grijă de fiica unui lucrător în fabrică.
În 1947 grupările de partizani anticomuniști se retrăgeau în munți. Inamici ai sistemului, vânați de autorități și iubiți de românii simpli, partizanii au parte de un destin exemplar. Evenimentele din filmul lui Constantin Popescu sunt inspirate din realitate, acțiunea având loc pe durata unui întreg deceniu. Categoric unul dintre cele mai așteptate debuturi din ultimii ani. Regizorul filmului, Constantin Popescu, a obținut premiul pentru regie la Festivalul Internațional de Film de la Bratislava. Juriul a apreciat arta regizorului „de a ilustra lupta pentru libertate într-o țară asuprită”.
Bazat pe apreciatul roman al lui Jerzy Kosinski, „Pasărea pictată” e o evocare meticuloasă a Europei de Est sălbatice și primitive, de la finalul sângeros al celui de-al Doilea Război Mondial. Filmul prezintă călătoria Băiatului, care a fost lăsat de părinți săi persecutați în grija unei mame adoptive în vârstă. În scurt timp, femeia moare, iar Băiatul rămâne pe cont propriu, plimbându-se prin zona rurală, de la sat la fermă. În timp ce se chinuie să supraviețuiască, Băiatul suferă din cauza brutalității țăranilor ignoranți și superstițioși și e martorul violențelor provocate de soldații eficienți și necruțători, atât ruși, cât și germani. Când războiul se termină, Băiatul e schimbat, pentru totdeauna.
Filmul regizat de Radu Jude o urmărește pe o tânără regizoare de teatru care încearcă să pună în scenă o reconstituire exactă a masacrului de la Odessa în ciuda încercării autorităților municipale de a o cenzura. Alegerea ei de a arăta adevărul, și anume că soldații români au masacrat mii de evrei ucraineni, enervează un funcționar care amenință să oprească producția deoarece ar fi o prezentare anti-românească a istoriei. Totuși, reacția publicului este una pe care niciunul nu a anticipat-o.
Bazat pe memoriile pianistului W. Szpillmann, Pianistul este povestea adevărată a unui strălucit pianist polonez, care, datorită originii sale evreiești este forțat ca pe timpul ocupației naziste a Poloniei să ducă o viață de fugar, pentru a scăpa de deportare. Szpilmann reușește să fugă din ghetoul din Varșovia și își va petrece ani buni ascunzându-se printre ruinele orașului. Salvarea îi vine de la un ofițer german, care îl va ajuta să supraviețuiască. Filmul lui Roman Polanski prezintă o atmosferă apăsătoare și de neînchipuit a iadului nazist. Drama fiecărui personaj, suferințele la care sunt supuși oamenii simpli, decorurile răvășite de cruzimea naziștilor dezvăluie o poveste copleșitoare despre realitatea secolului al XX-lea. „Pianistul” este o capodoperă a cinematografiei ce rămâne tipărită în sufletele oamenilor prin secvențele încărcate de emoții, ce sugerează tragismul perioadei respective, precum și prin chinurile la care au fost supuși evreii din pricina regimului nazist.
1941. Trupele germane avansează necruțător, zdrobind tot ce le stă în cale. Într-un mic sat evreiesc din Europa de Est, există teama că cetățenii săi vor fi în curând ca mulți alții înaintea lor duși la închisoare, deportați, uciși. Bufonul din sat Schlomo are ideea salvatoare: pentru a scăpa de naziști, sătenii ar trebui să se deporteze și să fugă în Palestina. Trenul vieții își începe odiseea către pământul promis într-un vagon de marfă camuflat. La început totul decurge conform planului, dar în curând nu doar nemții îi urmăresc...