Maria (40) se străduiește să echilibreze calitatea de părinte și o carieră solicitantă, în timp ce cel de-al doilea soț al ei, Sigmund, călătorește frecvent pentru muncă. Pe măsură ce încordarea nevoilor concurente își ia cugetul, căsnicia lor începe să se destrame. În ciuda eforturilor disperate ale Mariei de a salva relația lor, Sigmund o informează în cele din urmă despre dorința lui de a divorța, forțând-o să-și confrunte temerile cele mai profunde. Această revelație o propulsează într-un torent de durere, furie și amintiri inconștiente din propriul ei trecut. În cele din urmă, Maria își dă seama că o parte din cheia înțelegerii situației ei constă în relația cu propria ei mamă și în imaginea ei internă de sine. Printr-o confruntare mai profundă cu mama ei, ea se conectează în sfârșit cu ea însăși într-un mod de care nu a știut niciodată că îi lipsește. Când se întâlnește cu soțul ei pentru o conversație, durerea abandonului nu mai este aceeași.