Umberto D. (1952)

Condamnatul la moarte, Matthew Poncelet, așteaptă executarea de șase ani. Într-o scrisoare îi cere ajutor călugăriței destul de neconvenționale, sora Helen Prejean, care încă nu a avut de-a face cu un criminal. Ea răspunde la scrisoarea lui și în cele din urmă îl vizitează în Penitenciarul de Stat din New Orleans. Acolo, ea se confruntă cu lumea birocratică a sistemului penitenciar și decide să ajute prizonierul în ciuda comportamentului său disprețuitor și a cinismului său. În încercarea ei de a evita moartea sigură a lui Poncelet, ea trebuie să învețe cât de puțin valorează viața umană pentru politică, autorități și mass-media și se confruntă în cele din urmă cu părinții victimelor, care cer pedeapsă pentru uciderea copiilor lor. Asistenta Prejean se trezește în curând prinsă între fronturi și afectată de îndoiala de sine. Este corect să fii de partea unui criminal?

Un inventator visează să creeze un om artificial. Dar înainte de a-l putea termina pe Edward, el moare de un atac de cord. De atunci, Edward locuiește singur în castelul său și are foarfece acolo unde ar trebui să fie mâinile. Într-o zi viața lui ia o întorsătură când reprezentantul Avon Peg intră în castel. Peg îl ia pe băiatul cu mâinile foarfece. El se face rapid popular în cartier, tunzând tufișurile în tot felul de forme și mai târziu chiar coafând părul femeilor din suburbii. Dar până când ?

Rănitul soldat din războiulc civil, John Dunbar încearcă să se sinucidă - și devine, în schimb, un erou. Ca recompensă, el este repartizat la postul său de vis, o intersecție îndepărtată de pe frontiera de vest, și în curând face prieteni neașteptați din tribul local Sioux.

În timp ce e în Tokyo pentru a filma o reclamă, un actor singuratic de vârstă mijlocie întâlnește o tânără proaspăt căsătorită, care are îndoieli. Cei doi petrec o săptămână împreună, ca doi străini care s-au apropiat într-un oraș colorat.

Scenariul, destul de complicat, este centrat pe existența lui Jerry Lundegaard, un vânzător de mașini ratat a cărui nevoie disperată de bani îl determină să angajeze doi criminali profesioniști care să-i răpească soția. Jerry se gândește că bogatul lui socru va plăti răscumpărarea cerută, pe care el va pune, evident, mâna. Bineînțeles că lucrurile o iau razna, iar planul lui Jerry se duce de râpă când doi turiști nevinovați sunt uciși.

Earl Partridge, bătrân și bolnav, va muri în curând. Îi cere asistentei sale credincioase să-l găsească pe fiul pe care l-a abandonat cândva. Tânăra lui soție, care și-a râvnit averea, ar trebui să se bucure, dar nu reușește. Frank Mackey, tânărul guru catodic al seducției masculine, și-a construit un trecut și o viață. Dar cât timp poate rezista masca? Toate aceste vieți se împletesc pentru o zi ca oricare alta în însorita California.

Când mama lor moare, Michael Johnson și sora lui Caroline se trezesc la ferma în care și-au petrecut copilăria, în Iowa. Ei află cu consternare că defuncta, Francesca, a cerut ca cenușa ei să fie împrăștiată de pe vârful podului Roseman. O ciudățenie pe care citirea jurnalului Francescei o va explica. Cu mult timp în urmă, în vara anului 1965, în timp ce soțul ei și cei doi copii erau plecați pentru câteva zile, Francesca a văzut sosind o dubă. Robert Kincaid, un fotograf în vârstă de 60 de ani, iese și îl întreabă de drumul către podul Roseman. În loc să-i explice, Francesca decide să-i arate calea...

Într-o criză existențială și creativă, luptându-se cu un film de făcut, un regizor face un fel de mobilizare generală a emoțiilor, afecțiunilor, amintirilor, viselor, complexelor, minciunilor. Un amestec între o ședință psihanalitică slăbită și un examen de conștiință dezordonat într-o atmosferă de limb (F. Fellini). Masturbarea unui geniu (D. Buzzati). O etapă avansată în istoria formei romantice (A. Arbasino). O construcție de abis în trei trepte (C. Metz). Un Ben Hur al cinematografiei de avangardă. Încercarea de autoportret în formă fantastică. Jurnalul de bord al autorului. Raportul despre un ambuteiaj existențial. Un film despre confuzia și dezordinea vieții. Una dintre cele mai mari contribuții la acea reînnoire a modurilor expresive și la ruptura cu dramaturgia tradițională care a avut loc în cinema între anii 1950 și 1960, reînnoire pe care Fellini o începuse deja cu La dolce vita.

Într-un sat din America Centrala, s-au strâns câțiva europeni atrași de mirajul îmbogățirii pe meleaguri îndepărtate. O companie petrolieră americană vine să angajeze patru dintre acești dezmoșteniți ai soartei pentru o operațiune extrem de primejdioasă: transportul unei încărcături de nitroglicerină, destinată stingerii unui puț de petrol aflat în flăcări. Micul convoi format din două camioane pornește la un drum lung și anevoios, în care o zdruncinătură cât de mică poate fi fatală.